Există 2 teorii privitoare la ascendenţa familiei boiereşti Cândescu. Prima se referă la descinderea ei din Basarabi, iar cea de a doua evocă posibilitatea descinderii sale din baronii unguri Kendeffi, din Țara Hațegului, în secolul al XIII-lea. Se spune că au venit cu 10.000 de oi și doi desagi cu aur în ţinutul Buzăului, cu care au cumpărat pământuri la mânăstirea Bradu în satul Bădeni, luând numele de „Bădeni”. După un timp s-au mutat la Pătârlagele, luând iar numele zonei „Pătârlăgeni”, apoi s-au numit „Mihălcești”, deoarece Mihai Viteazul a numit Ban de Brăila și Buzău pe Mihalcea Cândescu. În anul 1580, când s-au mutat în Cândești (Buzău), erau deja erau o familie foarte înstărită, deținând multe domenii.
Aşadar, cel mai vechi ascendent cunoscut pe linie masculină a familiei Cândescu este Mihalcea din Potârlagele, †Câmpia Turzii 19.08.1601 (ucis împreună cu Mihai Viteazul), mare ban al Ţării Româneşti la sfârşitul secolului al XVI-lea (fiul lui Neagoe, mare stolnic şi a lui Caplea), c.Marula Băneasca (sau Despa, nepoata lui Ghioma) cu care a avut moştenitorii:
A.1) Gheorghe din Potârlagele
B.1) Mihalcea din Potârlagele
A.2) Negoiţă din Potârlagele, clucer al Ţării Româneşti, c.Despa
A.3) Radu Cândescu (Mihalcea) (citiţi biografia sa AICI), †1658 (omorât de Radu Mihnea Vodă, mare vornic al Ţării Româneşti), înmormântat la Biserica veche Adormirea Maicii Domnului din Cândești, Buzău; ctitorul Schitului Bradu, 1c.Sofia Popescu-Negoescu (sora lui Antonie Vodă din Popeşti), 2c.Arghira
B.1) Rada Cândescu, c.1687 Constantin Filipescu „Căpitanul” (n.cca 1655, †10.1696, mare căpitan al Ţării Româneşti şi scriitor); ctitorii Bisericii Măteşti (jud.Buzău)
B.2) Constantin Cândescu, mare paharnic al Ţării Româneşti
B.3) Neacşa Cândescu, c.Vasile Câmpineanu (†1658, mare căpitan al Ţării Româneşti)
A.4) Moise din Cândeşti, †1658 (omorât de Radu Mihnea Vodă), spătar al Ţării Româneşti, c.Elena Dudescu
B.1) Moise Cândescu
B.2) Constantin Cândescu
B.3) Mihalcea Cândescu, mare stolnic al Ţării Româneşti, c.Alexandra Cantacuzino
C.1) Şerban Cândescu, mare serdar al Ţării Româneşti; ctitorul Bisericii din Cândeştii de Sus, c.Ilinca Văcărescu
D.1) Ioan Cândescu, mare paharnic al Ţării Româneşti, c.(veri de-al treilea) Maria Guliano
D.2) Constantin Cândescu, mare logofăt al Ţării Româneşti, 1c.Maria Bărbătescu, 2c.Ilinca Slătineanu
E.1) Luxandra (Alexandrina) Cândescu (după 1c.), c.(veri de-al treilea) Scarlat Câmpineanu (n.1750, †1802/1808, mare vornic al Ţării Româneşti)
E.2) Ilinca Cândescu (după 1c.), c.Nicolae Dimitrie Lehliu (paharnic al Ţării Româneşti)
F.1) Gheorghe Lehliu, †1835, stolnic al Ţării Româneşti, c.Sultana (Drugănescu) Alexeanu (†1815)
G.1) Maria Lehliu, n.09.03.1807, †09.05.1864, c.07.09.1841 Barbu Slătineanu (n.1806, †1867, mare paharnic al Ţării Româneşti)
G.2) Dimitrie (Tache) Lehliu, n.1807, c.Marghioala Arion (n.1828, †1908, fiica lui Iordache Arion, căminar)
H.1) Costică Lehliu
G.3) Ghiţă Lehliu, paharnic al Ţării Româneşti, c.fiica lui Ioniţă Budişteanu (clucer)
G.4) Alecu Lehliu
F.2) Maria (Marghioala) Lehliu, †după 1841, c.Constantin Rosetti (†1815-1822, mare clucer şi mare paharnic al Ţării Româneşti), (?)2c. Pană Costescu (vornic)
E.3) Ianache Cândescu (după 2c.)
E.4) Smaranda Cândescu (după 2c.)
E.5) (?) Ruxandra Cândescu, †în. 1783, c.Grigore Asan (mare sluger al Ţării Româneşti)
D.3) Maria Cândescu
D.4) Barbu Cândescu, c.Ancuţa
D.5) fiu
C.2) Mihalcea Cândescu
C.3) Moise Cândescu